Parlamentul Romaniei
Ordin nr. 615 din 10 septembrie 2001 privind organizarea serviciilor de medicina muncii
   Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 622 din 3 octombrie 2001
Ordin nr. 615
din 10 septembrie 2001
privind organizarea serviciilor de medicina muncii
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 622 din 3 octombrie 2001


Ministrul sanatatii si familiei,
în temeiul prevederilor art. 12, 15 si 22 din Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica, ale Legii asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Hotarârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, având în vedere Referatul de aprobare al Directiei generale de sanatate publica nr. DB 8.093 din 10 septembrie 2001, emite urmatorul ordin:
Art. 1. - Angajatorii din sectoarele public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, sunt obligati sa asigure supravegherea starii de sanatate a tuturor angajatilor în relatie cu determinantii profesionali specifici postului/locului de munca prin servicii de medicina muncii.
Art. 2. - (1) Serviciile de medicina muncii functioneaza potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii si Familiei, activitatea acestora având un caracter predominant preventiv.
(2) Atributiile serviciului de medicina muncii sunt:
a) organizarea si participarea la evaluarea riscurilor profesionale;
b) monitorizarea starii de sanatate a angajatilor prin: examene medicale la angajarea în munca, examen medical de adaptare, control medical periodic, examen medical la reluarea muncii;
c) reabilitarea profesionala, reinsertia, reorientarea profesionala în caz de accident de munca, boala profesionala, boala legata de profesie sau dupa afectiuni cronice;
d) comunicarea riscului profesional catre toti factorii implicati în procesul muncii;
e) consilierea angajatorului privind adaptarea muncii la caracteristicile psihofiziologice ale angajatilor;
f) acordarea asistentei medicale de urgenta în caz de accidente de munca sau boli acute în timpul activitatii profesionale;
g) consilierea angajatorului pentru fundamentarea strategiei de sanatate si securitate la locul de munca;
h) participarea la sistemul informational national privind accidentele de munca si bolile profesionale.
Art. 3. - Serviciile de medicina muncii vor fi coordonate de medici specialisti de medicina muncii si vor avea în structura asistenti medicali cu pregatire de profil.
Art. 4. - Ministerul Sanatatii si Familiei stabileste personalul medical superior si mediu sanitar, necesar pentru asigurarea activitatii de medicina muncii întregii populatii active, si aproba programul national de formare profesionala.
Art. 5. - Serviciile de medicina muncii se organizeaza ca:
1. serviciu de medicina muncii - unitate functionala în structura unitatilor de stat sau private; 2. serviciu de medicina muncii, înfiintat în baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile ulterioare.
Art. 6. - Angajatorul asigura respectarea standardelor de calitate în organizarea serviciului propriu de medicina muncii si este obligat sa asigure fondurile necesare pentru aparatura de specialitate, medicamentele de urgenta, vaccinurile, materialele sanitare consumabile, conform reglementarilor Ministerului Sanatatii si Familiei.
Art. 7. - Angajatorii nu pot interveni prin nici un mijloc în influentarea activitatii medicale, continutului acesteia, concluziilor si masurilor medicale stabilite.
Art. 8. - Ministerul Sanatatii si Familiei abiliteaza serviciile de medicina muncii, care pot fi: 1. cabinete de medicina muncii din centre medicale, publice si private;
2. sectii de medicina muncii din institute de sanatate publica;
3. sectii clinice de medicina muncii si boli profesionale;
4. centre de monitorizare a unitatilor cu risc profesional;
5. compartimente de medicina muncii din directiile de sanatate publica teritoriale.
Art. 9. - Serviciul de medicina muncii organizat de angajator respecta timpul minim necesar pentru asigurarea calitatii prestatiilor de medicina muncii. Acest timp este de o ora pe luna pentru:
1. 20 de angajati tehnico-administrativ;
2. 15 muncitori;
3. 10 angajati care necesita supraveghere medicala specifica (femei gravide, persoane cu handicap).
Art. 10. - Angajatorul este obligat sa respecte concluziile medicului de medicina muncii si sa asigure fondurile necesare pentru realizarea urmatoarelor obiective:
1. angajarea salariatilor în posturi corespunzatoare aptitudinilor lor fiziologice si psihologice; 2. mentinerea si promovarea starii de sanatate, precum si mentinerea capacitatii de munca a salariatilor;
3. prevenirea accidentelor de munca, a bolilor profesionale si a celor legate de profesie.
Art. 11. - Activitatea de medicina muncii la nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, este coordonata metodologic si informational de directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, prin compartimentele de medicina muncii.
Art. 12. - Serviciile de medicina muncii au obligatia sa asigure raportarea datelor solicitate în sistemul informational national (morbiditate profesionala, morbiditate cu incapacitate temporara de munca, accidente de munca etc.)
Art. 13. - Institutele de sanatate publica din Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, Târgu Mures, Sibiu si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii - I.N.C.D.P.M.
Bucuresti asigura asistenta si îndrumare tehnica de medicina muncii în zonele arondate si efectueaza studii de cercetare si evaluare a riscurilor profesionale la locurile de munca.
Art. 14. - Prezentul ordin va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicarii lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos


Bucuresti, 10 septembrie 2001.
Nr. 615.